...în secolul XX se frânge din nou istoria la toate nivelele şi în toate domeniile, căci criza a ajuns la apogeu şi oamenii s-au reîntâlnit cu Dumnezeu. În focul prigonirii, lumea se curăţă şi se întoarce la Hristos. Biserica în comunism pare nimicită, dar în intensitate este uriaşă, în vreme ce creştinătatea occidentală e impunătoare pe dinafară, dar formală şi căldicică în fond. Suferinţa este cumplită, însă dincolo de aspectul ei văzut are un rol duhovnicesc: redeschide spre sfinţenie sufletele oamenilor.
Neamului românesc - aşezat, după spusa cronicarului, "în calea tuturor răutăţilor" - i-a fost rânduit să treacă prin multe încercări. Ultima a fost cea mai grea: tăvălugul comunist - această ideologie demonică, care a lăsat în urmă milioane de victime. "Comunismul a umplut cerul de sfinţi", spunea părintele Arsenie Papacioc. Dacă ar fi să cunoască cineva pe toţi din neamul nostru care au trecut pragul sfinţeniei în prigoana comunistă, s-ar întoarce la cuvintele rostite în veacul al XVII-lea de sfântul mitropolit Dosoftei al Moldovei: "dara şi dintre rumâni mulţi sunt sfinţi, dara nu s-au căutat!"...
Se vorbeşte astăzi de Holocaust, de "pogromuri", de mareşalul Antonescu, mai puţin, însă, de persecuţiile creştinilor din temniţele comuniste. Se prezintă mult interes în problema evreiască, estimările ating adesea proporţii străine de realitate, dar uităm să îi cercetăm sfinţii acestui neam. Cine sunt martirii regimului Dej? Cine sunt crucificaţii fiarei comuniste? De ce nu se spune nimic despre Holocaustul creştinilor?
Răstignirea lui Hristos a fost un asasinat politic. Cele ce a făcut regimul comunist s-au chemat crime împotriva Duhului Sfânt.
Unul dintre cei ce au gândit în spiritul lui Hristos şi care a suferit mărturisindu-L, a fost Valeriu Gafencu. Pentru el era limpede cuvântul Mântuitorului: "Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri" (Matei 10, 32). A acţionat pur şi simplu ca un sincer ucenic al Domnului; a ajuns să se detaşeze aât de mult de toate, încât şi unii dintre cei de dreapta îl socoteau un exagerat şi mistic. Aşa se face că părintele Nicolae Steinhardt, evreu de obârşie, îl supranumeşte "Sfântul închisorilor".
Ioan Ianolide, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, sunt doar câţiva dintre cei asemenea lui, care au înfundat puşcăriile comuniste şi care se regăsesc, alături de el, în sinaxarul mărturisitorilor lui Hristos Domnul.
Descopăr că spiritualitatea românească e de o profunzime extraordinară. În străfundurile pământului trebuie căutate mărturiile tuturor acestor propovăduitori ai creştinismului românesc, care s-au răstignit alături de Hristos pe Crucea bucuriei creştine. Ei sunt sfinţii care care au purtat şi au păstrat vie învăţătura Mântuitorului în "acest neam desfrânat şi păcătos". Fiara a fost biruită. "Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri!"
Ioan Ianolide, "Întorcerea la Hristos"
Neamului românesc - aşezat, după spusa cronicarului, "în calea tuturor răutăţilor" - i-a fost rânduit să treacă prin multe încercări. Ultima a fost cea mai grea: tăvălugul comunist - această ideologie demonică, care a lăsat în urmă milioane de victime. "Comunismul a umplut cerul de sfinţi", spunea părintele Arsenie Papacioc. Dacă ar fi să cunoască cineva pe toţi din neamul nostru care au trecut pragul sfinţeniei în prigoana comunistă, s-ar întoarce la cuvintele rostite în veacul al XVII-lea de sfântul mitropolit Dosoftei al Moldovei: "dara şi dintre rumâni mulţi sunt sfinţi, dara nu s-au căutat!"...
Se vorbeşte astăzi de Holocaust, de "pogromuri", de mareşalul Antonescu, mai puţin, însă, de persecuţiile creştinilor din temniţele comuniste. Se prezintă mult interes în problema evreiască, estimările ating adesea proporţii străine de realitate, dar uităm să îi cercetăm sfinţii acestui neam. Cine sunt martirii regimului Dej? Cine sunt crucificaţii fiarei comuniste? De ce nu se spune nimic despre Holocaustul creştinilor?
Răstignirea lui Hristos a fost un asasinat politic. Cele ce a făcut regimul comunist s-au chemat crime împotriva Duhului Sfânt.
Unul dintre cei ce au gândit în spiritul lui Hristos şi care a suferit mărturisindu-L, a fost Valeriu Gafencu. Pentru el era limpede cuvântul Mântuitorului: "Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri" (Matei 10, 32). A acţionat pur şi simplu ca un sincer ucenic al Domnului; a ajuns să se detaşeze aât de mult de toate, încât şi unii dintre cei de dreapta îl socoteau un exagerat şi mistic. Aşa se face că părintele Nicolae Steinhardt, evreu de obârşie, îl supranumeşte "Sfântul închisorilor".
Ioan Ianolide, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, sunt doar câţiva dintre cei asemenea lui, care au înfundat puşcăriile comuniste şi care se regăsesc, alături de el, în sinaxarul mărturisitorilor lui Hristos Domnul.
Descopăr că spiritualitatea românească e de o profunzime extraordinară. În străfundurile pământului trebuie căutate mărturiile tuturor acestor propovăduitori ai creştinismului românesc, care s-au răstignit alături de Hristos pe Crucea bucuriei creştine. Ei sunt sfinţii care care au purtat şi au păstrat vie învăţătura Mântuitorului în "acest neam desfrânat şi păcătos". Fiara a fost biruită. "Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri!"
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu