In limbajul rece al documentelor inedite de arhiva - care au alcatuit baza informatiei sale -, Andreas Hillgruber reconstituie faptele fierbinti ale celei mai controversate perioade din istoria contemporana a Romaniei: anii 1938-1944. Si o face dintr-o perspectiva strict limitata la problema relatiilor romano-germane. Numai ca - si aici se arata adevarata calitate a istoricului german - in acest decupaj se vede parca intreaga epoca, ai carei „actori”, protagonisti sau figuranti, prinsi in plasa evenimentelor, incearca sa le influenteze cursul fara a reusi totdeauna sa stapaneasca si consecintele propriilor actiuni. Dainuirea multora dintre aceste consecinte pana in zilele noastre face ca actualitatea cartii de istorie a lui Hillgruber sa fie cu atat mai stringenta.
Puncte de reper:
- Conferinţa de la Berghof: întâlnirea lui Adolf Hitler cu regele Carol al II-lea (are loc atentatul legionarilor asupra rectorului Universităţii din Cluj >măsuri draconice împotriva conducătorilor Legiunii: C. Zelea Codreanu şi legionarii aflaţi în detenţie au fost executaţi)
- Pactul de neagresiune germano-sovietic (23 august 1939)
> partea sovietică interesată de Basarabia>presiuni asupra României
> obiectivul lui Hitler: menţinerea păcii în sud-estul Europei (asigurarea livrărilor de petrol)
> 21 septembrie 1939 - legionarii Gărzii de Fier îl asasinează pe Armand Călinescu (preşedintele Consiliului de miniştri) = răzbunarea uciderii lui C. Z. Codreanu, pe care el o ordonase >reacţia lui Carol al II-lea: executarea vinovaţilor şi a unui număr însemnat de legionari
> situaţia disperată a puterilor occidentale (hegemonia hitleristă în războiul din Occident), precum şi ameninţarea României de Armata Roşie au determinat schimbarea orientării politice a României >apropierea de Germania Nazistă (PACTUL PETROLULUI, 29 mai 1940)
> anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de către URSS
Andreas Hillgruber a propus un nou mod de cercetare în privinţa tacticii şi strategiei de război ale lui Hitler. Potrivit istoricului german, "Lupul", aşa cum era supranumit liderul nazist, nu s-a aruncat orbeşte asupra oricărei prăzi ivite în cale, ci a procedat după un plan bine pus la punct. În conformitate cu acest "plan pe etape", Hitler urma ca - după impunerea hegemoniei în centrul Europei, după îngenuncherea Franţei şi după distrugerea URSS - să alcătuiască o putere mondială extraeuropeană, să înarmeze "Marele Reich German" pentru a lupta împotriva SUA.
Cartea lui A. Hillgruber îşi păstrează întregi însemnătatea şi actualitatea, atât datorită covârşitoarei cantităţi de izvoare şi surse documentare vehiculate, cât şi pentru rolul de eminent precursor avut de omul de ştiinţă german în descifrarea unei teme de istorie ţinută la indexul cenzurii de propaganda comunistă: relaţiile germano-române în anii 1939-1944.
Cartea lui A. Hillgruber îşi păstrează întregi însemnătatea şi actualitatea, atât datorită covârşitoarei cantităţi de izvoare şi surse documentare vehiculate, cât şi pentru rolul de eminent precursor avut de omul de ştiinţă german în descifrarea unei teme de istorie ţinută la indexul cenzurii de propaganda comunistă: relaţiile germano-române în anii 1939-1944.
Puncte de reper:
- Conferinţa de la Berghof: întâlnirea lui Adolf Hitler cu regele Carol al II-lea (are loc atentatul legionarilor asupra rectorului Universităţii din Cluj >măsuri draconice împotriva conducătorilor Legiunii: C. Zelea Codreanu şi legionarii aflaţi în detenţie au fost executaţi)
- Pactul de neagresiune germano-sovietic (23 august 1939)
> partea sovietică interesată de Basarabia>presiuni asupra României
> obiectivul lui Hitler: menţinerea păcii în sud-estul Europei (asigurarea livrărilor de petrol)
> 21 septembrie 1939 - legionarii Gărzii de Fier îl asasinează pe Armand Călinescu (preşedintele Consiliului de miniştri) = răzbunarea uciderii lui C. Z. Codreanu, pe care el o ordonase >reacţia lui Carol al II-lea: executarea vinovaţilor şi a unui număr însemnat de legionari
> situaţia disperată a puterilor occidentale (hegemonia hitleristă în războiul din Occident), precum şi ameninţarea României de Armata Roşie au determinat schimbarea orientării politice a României >apropierea de Germania Nazistă (PACTUL PETROLULUI, 29 mai 1940)
> anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de către URSS
- ARBITRAJUL DE LA VIENA (30 august 1940): hotărârea arbitrară a Fuhrerului >cedarea nord-vestului Transilvaniei către Ungaria horthystă
> abdicarea lui Carol (6 septembrie 1940): preluarea puterii de către Ion Antonescu
> cedarea Cadrilaterului >creşterea numărului de imigranţi >măsuri împotriva evreilor
> 14 NOIEMBRIE - "STATUL NAŢIONAL-LEGIONAR" (compromis cu liderii Gărzii de Fier)
> 23 NOIEMBRIE 1940 - aderarea României la PACTUL TRIPARTIT
"Antonescu nu a renunţat niciodată la ideea revizuirii arbitrajului de la Viena şi nu vedea în recuperarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, şi nici în ocuparea Odessei, o compensaţie pentru teritoriul cedat Ungariei. Antonescu era obsedat de ideea că, doar mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania"(pag. 234)
- atacarea Greciei: "OPERAŢIUNEA MARIŢA" (prin sudul României)
- catastrofa de la Stalingrad >împărţirea sferelor de influenţă între puterile occidentale şi URSS: România este considerată "zonă de operaţii" sovietică (Vezi declaraţia lui Stalin)
Stalin: "Acest război nu se aseamănă cu cele din trecut. Cine ocupă acum un teritoriu îi impune propriul său sistem politic şi social. fiecare promovează propriul său sistem până în punctul în care au ajuns armatele sale" (aprilie 1945)
- catastrofa de la Stalingrad >împărţirea sferelor de influenţă între puterile occidentale şi URSS: România este considerată "zonă de operaţii" sovietică (Vezi declaraţia lui Stalin)
Stalin: "Acest război nu se aseamănă cu cele din trecut. Cine ocupă acum un teritoriu îi impune propriul său sistem politic şi social. fiecare promovează propriul său sistem până în punctul în care au ajuns armatele sale" (aprilie 1945)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu