Contemporani cu Soljeniţîn

15 ani din viaţă am fost contemporan cu Alexandr Soljeniţîn. E un alt fel de a spune că am asistat la reclădirea unui imperiu, distrus cândva de bolşevicii lui Lenin şi târât prin tăvălugul comunist mai bine de trei pătrare de secol.
L-am descoperit pe Soljeniţîn după ce el s-a mutat de aici, în operele sale. Citisem eu prin cărţile de istorie că nu au fost băieţi prea simpatici comuniştii, dar niciodată nu mi-am imaginat că adevărul poate avea o faţă atât de cutremurătoare, aşa cum ni-l relevă "Bătrânul Profet" atunci când vorbeşte despre Arhipelagul Gulag. Am descoperit în scrierile sale o literatură actuală, profundă prin semnificaţiile ei, scrisă într-o manieră profetică, încadrată deopotrivă în context istoric şi religios.

În plin Război Rece, Soljeniţîn prezenta Occidentului, amorţit în fotoliul comod al democraţiei, faţa monstruoasă a Gulagului şi a totalitarismului de tip sovietic:

„ (…) pe toată planeta şi pe tot parcursul istoriei n-a existat regim mai rău, mai sângeros şi, totodată, mai perfid şi abil, decât cel bolşevic, care s-a autointitulat «sovietic». Nici prin numărul celor martitizaţi, nici prin înrădăcinare în numărul mare al anilor, nici prin perspectiva proiectelor, nici prin totalitarismul complex şi unificat, nu se poate asemui cu nici un alt regim de pe pământ, nici chiar cu cel al ucenicului de Hitler, care în acea epocă a întunecat ochii întregului Occident.“

…Nici un Genghis-han nu a ucis atâţia ţărani, câţi au ucis bravele noastre Organe sub conducerea Partidului.

Soljeniţîn a demonstrat că principiul hegelian în legătură cu experienţa istoriei e valabil în limitele acţiunii unui alt principiu, de natură spirituală: răul. Linia ce desparte cele două entităţi concurente ale lumii, binele şi răul "nu trece printre state, nici printre clase sociale, nici printre partide politice, ci direct prin inima fiecărui om – şi apoi prin toate inimile omeneşti." Revoluţiile, războaiele, conflictele purtate în numele scopurilor "nobile" ale umanităţii, sunt, în fapt, etichetele răului în Istorie. Diavolul operează cu armele, cu bomba atomică, dar mai ales cu diplomaţia. Soluţia noastră, în schimb, nu e corectitudinea politică, ci "resemnarea infinită" (Kierkegaard). Asta a învăţat Soljeniţîn din experienţa Gulagului. Asta să învăţăm şi noi.