Unde dai şi unde crapă...

Ce s-a întâmplat recent in Norvegia a creat spaţiul relansării unor sintagme precum "extremism de dreapta", rasism, Hitler, "islamofobie" ş.a.m.d. Atentatul de la Oslo a reconfirmat un fapt de care suntem, mai mult sau mai puţin, coştienţi: Europa e un loc din ce în ce mai nesigur; această confuguraţie geopolitică a devenit, sub ochii noştri, teatrul confruntării a două ameninţări de mare anvergură: fenomenul îngrijorător al "colonizării" islamice, pe de o parte, şi, ca simptom imediat, noul extremism de dreapta - neo-nazismul.
Mult dezbătuta aderare a Turciei la Uniunea Europeană alimentează speculaţia, deloc nefondată, conform căreia, continentul european ar urma să devină obiectul aspiraţiilor noului "Imperiu Otoman", tendinţă stimulată în subsidiar de "cruciada demografică" a Islamului în Europa pe fondul sporului demografic în scădere şi al secularizării profunde a societăţilor europene.

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/polemici-si-dezbateri/articol/pericolul-insularizarii-europei-islamofobie

Lucrurile nu sunt deloc liniştitoare dacă ţinem cont de afirmaţia făcută de academicianul Răzvan Theodorescu în cadrul conferinţei "Cele două Europe", anume că "nu Turcia va intra în Uniunea Europeană, ci Uniunea Europeană va intra în Turcia", că Europa îi va fi, cu alte cuvinte, "asimilată" mai devreme sau mai târziu.
Extremistul norvegian a ţinut să-şi facă auzit mesajul la adresa "jihadului demografic" din Europa cu preţ de sânge "creştin". S-a dovedit, şi aici, ca de atâtea ori, valabilitatea proverbului: Unde dai şi unde crapă; s-a dovedit, în sfârşit, că răul - sub orice formă ar fiinţa în lumea creată (vorbim, aici, de fundamentalismul ilamic) - nu poate fi suprimat cu mijloace omeneşti şi, cu atât mai mult, prin alt rău, sângeros în aceeaşi măsură. O spune, mai bine decât oricine, Dostoievski:

"Este clar şi cât se poate de limpede că (...) oricare ar fi organizarea societăţii, nu vei putea evita răul, că sufletul omului va rămâne acelaşi, că anormalul şi păcatul provin chiar din el şi, că, în sfârşit, legile spiritului uman sunt încă atât de puţin ştiute, atât de puţin cunoscute de ştiinţă, atât de nedefinite şi de misterioase, încât nu există şi nu pot exista nici doctori, nici chiar judecători definitivi, ci există Acela care spune: A Mea e răzbunarea, Eu voi răsplăti."