"Sfârşitul hranei" - scenariul înfometării în era hiper-marketurilor

„Hrana – spune Paul Roberts – a fost prima formă de bogăţie pe care am deţinut-o, producerea ei fiind, în acelaşi timp, şi prima noastră formă de întreprindere economică, care nu a dus doar la prosperitate şi la crearea majorităţii locurilor noastre de muncă, ci a generat, de asemenea, multe dintre instrumentele care au stat la baza dezvoltării economice generale. Agricultura a dat naştere unei organizări şi specializări economice rudimentare, a pus bazele contabilităţii şi managementului, ale comerţului şi speculaţiilor şi, în final, ale unei paradigme economice explicite – capitalismul – care a fost, probabil, inventată pe plantaţiile de trestie de zahăr din secolul al XVI-lea. Mai târziu, când metodele de producţie existente au devenit insuficiente pentru populaţia tot mai numeroasă a Europei secolului al XVIII-lea, ameninţată, astfel, de foamete, ceea ce ne-a salvat a fost trecerea la producţia pe scară largă, la tehnologiile care economisesc forţa de muncă şi crearea unui sistem global de comerţ cu alimente – adică întocmai scânteile care au aprins revoluţia industrială care avea să urmeze.“

Înţelesurile esenţiale ale hranei suferă transformări în societatea modernă: culturile gastronomice care considerau gătitul şi servirea mesei drept elemente centrale ale conservării structurilor sociale şi tradiţiilor sunt distruse treptat de o cultură gastronomică globală, dominată de ideea de comoditate şi de costuri, unde masa ca eveniment social a devenit demodată.
La un moment dat, atunci când consumul a luat proporţii vertiginoase, hrana s-a transformat din necesitate în bun comercial, producţia alimentară fiind motivată mai mult de lupta pentru profit şi mai puţin de nevoile de subzistenţă. În continuare, globalizarea a însemnat dezvoltarea unui sistem alimentar internaţional, consolidat pe baza şinelor de cale ferată, a transportuirlor navale şi a noilor tehnici de conservare, impulsionat de ideologia comerţului liber.

Titlul este cât se poate de sugestiv: dacă vom continua să consumăm în acord cu politica excesului, promovată actualmente de marii comercianţi, întreg sistemul riscă să se contrabalanseze într-o aşa măsură încât să devină "coşmarul medieval" al populaţiilor din Lumea a treia.